A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Â Î Ă Ş Ţ
termeni gasiti: 109,072 pagina 5,454 din 5,454
ţărănesc
ţărănesc, -ească adj., s.f. 1 adj. Care aparţine ţăranilor, care se referă la ţărani; care provine de la ţărani. Care este făcut de ţărani sau pentru ţărani, care reprezintă interesele More…
ţărăneşte
ţărăneşte adv. In felul ţăranilor, ca ţăranii. /ţăran + - eşte.
ţărănie
ţărănie s.f. 1 (înv.) Ţărănime. Condiţia, starea, viaţa de ţăran. 2 Vorbă, expresie ţărănească. (peior) Bădărănie, mojicie, grosolănie. pl. -ii. g.-d. -iei. /ţăran + - ie.
ţărănime
ţărănime s.f. Populaţia mediului sătesc ocupată nemijlocit cu cultivarea pămîntului şi creşterea animalelor; totalitatea ţăranilor. Ţărănime muncitoare v. muncitor. Mulţime de ţărani. More…
ţărănism
ţărănism s.n. 1 (polit.) Curent politic şi ideologic, apărut în România la sfirşitul sec. 19, care pornea de la ideea importanţei ţărănimii, considerată un grup social unitar, într-un stat More…
ţărănist
ţărănist, -ă adj. I adj. 1 Care se referă la ţărănime. 2 Care este făcut pentru ţărani, în interesul ţărănimii. II s.m., s.f. 1 Adept al ţărănismului. 2 (polit.) Membru al unui partid More…
ţărănoi
ţărănoi s.m. 1 (deprec.) Aug. al lui ţăran. 2 (peior.) Om bădăran, mitocan, mojic. pl. -oi. /ţăran + - oi.
ţărănos
ţărănos, -oasă adj. (deprec.; despre oameni) Care are apucături de ţăran; necioplit, mojic. pl. -oşi, -oase. /ţăran + - os.
ţărţar
ţărţar s.m. v. ţîrţar.
ţărţărică
ţărţărică s.f. v. ţîrţărică.
ţăvlit
ţăvlit, -ă adj. v. ţivlit.
ţăţică
ţăţică s.f. (pop.) Dim. al lui ţaţă. pl. -ci. /ţaţă + - ică.
Dictionar explicativ roman Dex - Dictionar online al limbii romane
  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro