A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Â Î Ă Ş Ţ
O OA OB OC OD OE OF OG OH OI OJ OK OL OM ON OO OP OR OS OT OU OV OW OX OZ
termeni gasiti: 3,117 pagina 1 din 156
o
o s.m. invar. I 1 A optsprezecea literă a alfabetului limbii române. 2 Sunetul corespunzător acestei litere (vocală cu deschidere mijlocie, rotunjită, din seria posterioară). 3 Semn grafic More…
oac
oac interj. (adesea repet.) Cuvînt care redă strigătul broaştelor. Broasca strigă: oacaca! oacaca! (POP.). şi oacaca interj. /onomat.
oacaca
oacaca interj. v. oac.
oacheş
oacheş, -ă adj. 1 (despre oameni) Care are pielea feţei, ochii şi părul de culoare închisă; brunet, brun. Zamfiriţa care-i mai oacheşă decît sora ei (I. NEGR.). Ext. (despre pielea, tenul, More…
oachiş
oachiş, -ă adj. v. oacheş.
oaci
oaci adv. v. aoace.
oacăr
oacăr, -ă adj. 1 (înv., reg:, despre oi) Cu pete (negre) pe bot sau, rar, pe piept. Oaie, oaie oacără, ieşi în deal şi deapănă (POP.). 2 (reg:, despre oameni) Care este murdar, nespălat. More…
oaie
oaie s.f. 1 (zool.) Mamifer erbivor rumegător domestic, din familia cavicornelor, subfamilia ovinelor, care are corpul de mărime mijlocie, acoperit cu lînă moale (şi lungă), botul ascuţit, More…
oajdă
oajdă s.f. (înv., reg.) Frînghie, sfoară, legătură, curea. Am legat sarcina c-o oajdă (POP.). ◊ oajdă s.f. (reg.) 1 Noroi amestecat cu zăpadă; mocirlă. 2 Loc.adj. Oajdă de...- More…
oală
oală s.f. I 1 Vas de lut ars, de metal, de porţelan etc, de obicei cu gura largă şi cu înălţimea mai mare decît lărgimea, folosit, în gospodărie, pentru prepararea şi pentru păstrarea More…
oamă
oamă s.f. (înv., reg.) Femeie. E om şi n-are oamă, ca leul o lionă (HEL.). pl. -e. /om + - ă.
oarba
oarba s.f. art. Exclamaţie ironică la adresa adversarului care părăseşte lupta şi fuge. Gloata strigă „Oarba!" (alecs.). Expr. A da cuiva cu oarba = a respinge cu dispreţ o pretenţie More…
oardă
oardă s.f. v. hoardă.
oare
oare adv. interog., conj. 1 adv. interog. (întăreşte val. interog. sau dubitativă a unei prop.) Oare ochii ei o mint Sau aievea-i, adevăru-i? (emin.). (în replici interog. prin care se More…
oarecare
oarecare adj.nehot., pron.nehot. I adj.nehot. 1 Care nu a fost identificat sau precizat mai îndeaproape; (pop.) oareşicare. Simţ că el are oarecare simpatie pentru mine (car.). Anumit. Aha More…
oarece
oarece pron.nehot., adj.nehot., adv. (înv., pop.) 1 pron.nehot. Ceva, un lucru oarecare, neidentificat sau neprecizat mai îndeaproape; oareceva; (inv.,pop.) oareşice. Are să-i spună oarece, More…
oareceva
oareceva pron.nehot. (înv., reg.) Ceva, oarece. Poate îţi voi spune şi eu oareceva (ben.). /oare + ceva.
oarecică
oarecică s.f. (reg.) Un lucru oarecare, la, vino încoace, c-am să-ţi spun o oarecică (alecs.). şi oricică s.f. /oarece + - ică.
oarecine
oarecine pron.nehot., adj.nehot. 1 pron.nehot. (înv., pop.) Cineva, unul; careva; (înv.) oareşicine. Bine au zis oarecine că lacomul nice şie, nice altuia iaste de folos (n. cost.). 2 More…
oarecineva
oarecineva pron.nehot. (înv.) Oarecine. şi oricineva pron.nehot. /oare + cineva.
Dictionar explicativ roman Dex - Dictionar online al limbii romane
  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro