A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
├é ├Ä ─é ┼× ┼ó
S SA SB SC SD SE SF SG SH SI SK SL SM SN SO SP SQ SS ST SU SV SW SY SÎ SĂ
termeni gasiti: 10,573 pagina 1 din 529
s
s s.m. invar. I 1 A dou─âzeci ┼či doua liter─â a alfabetului limbii rom├óne. 2 Sunetul corespunz─âtor acestei litere (consoan─â fricativ─â constrictiv─â dental─â surd─â). 3 Semn grafic pentru aceast─â More…
sabat
sabat s.n. 1 (relig.) Ziua de s├«mb─ât─â, reprezent├«nd ultima zi a s─âpt─âm├«nii la mozaici ┼či la unii sectan┼úi cre┼čtini ┼či care este considerat─â de ace┼čtia zi de s─ârb─âtoare, fiind consacrat─â More…
sabatic
sabatic, -─â adj. Care se refer─â la sabat, de sabat. An sabatic = a) an de studiu acordat periodic universitarilor, ├«n care ace┼čtia nu au obliga┼úii didactice; b) fiecare al ┼čaptelea an ├«n More…
sabatism
sabatism s.n. (relig., înv.) Sărbătorire a sabatului.
saba┼č
saba┼č s.n. (reg) (Ban dat ca) bac┼či┼č. O mul┼úime de saba┼če ne-au pl─âtit (POP.). pl. -e. /etimol. nec.
sabbatian
sabbatian, -─â s.m., s.f. (relig.) Membru al unei secte fondate ├«n sec. 4 de Sabbathios, care s─ârb─âtorea Pastele ├«n aceea┼či zi cu evreii. sil. -ti-an. pl. -ieni, -iene.
sabbatianism
sabbatianism s.n. (relig.) Doctrina sabbatienilor. sil. -ti-a-.
sabeeni
sabeeni s.m. pl. (relig.) Membri ai mai multor secte religioase aparţinînd sabeismului.
sabeism
sabeism s.n. (relig.) Cult al focului ┼či al corpurilor cere┼čti practicat ├«n vechime de caldeeni, de per┼či etc.
sabie
sabie s.f. I 1 Arm─â alb─â format─â dintr-o lam─â lung─â de o┼úel, ascu┼úit─â la v├«rf ┼či pe una dintre laturi ┼či fixat─â ├«ntr-un m├«ner. Monica cu capul gol, D─ânu┼úf─âr─â capel─â ┼či f─âr─â sabie (TEOD.). More…
sabimsm
sabimsm s.n. (med.) Intoxicaţie cu ulei de sabină.
sabin
sabin, -─â s.m., s.f, adj. 1 s.m. (la pl.) Popula┼úie italic─â antic─â, ce locuia ├«n centrul Italiei ┼či care a fost supus─â de romani la ├«nceputul sec. 3 ├«.Hr.; (┼či la sg.) persoan─â care f─âcea More…
sabin─â
sabină s.f. (bot.) Varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărei frunze au proprietăţi medicinale (Juniperus sabina).
sabir
sabir s.n. (lingv.) Limb─â mixt─â, con┼úin├«nd elemente lexicale din limbile francez─â, spaniol─â, catalan─â, greac─â, italian─â ┼či arab─â ┼či av├«nd o structur─â gramatical─â rudimentar─â, care este More…
sabiţă
sabiţă s.f. (iht.) Sabie (Pelecus cultratus). pl. -e.
sabla
sabla vb. I. tr. (compl. indic─â suprafa┼úa unor piese metalice) A cur─â┼úa, a netezi sau a face s─â devin─â mat cu ajutorul unui jet de nisip, de zgur─â etc. ├«mpro┼čcat cu aer comprimat. Ma┼čin─â de More…
sablaj
sablaj s.n. 1 Ac┼úiunea de a sabla ┼či rezultatul ei; sablare. 2 ├«ndep─ârtare a resturilor de ipsos, de silica┼úi etc. de pe o pies─â dentar─â, turnat─â cu ajutorul unui jet de nisip sub More…
sablant
sablant s.m. Jet de nisip folosit la sablare. pl. -ţi. /sabla + - ani
sablare
sablare s.f. Ac┼úiunea de a sabla ┼či rezultatul ei; sablat, sablaj. pl. -─âri. /v. sabla.
sablat
sablat s.n. Sablare. /v. sabla. ◊ sablat, -─â adj. (despre suprafa┼úa unor piese metalice) Care este cur─â┼úat sau finisat prin sablare; sablare. pl. -┼úi, -te. /v. sabla.
Dictionar explicativ roman Dex - Dictionar online al limbii romane
  Despre ÔÇó Top 10 ÔÇó Contacta┼úi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro