A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
├é ├Ä ─é ┼× ┼ó
S SA SB SC SD SE SF SG SH SI SK SL SM SN SO SP SQ SS ST SU SV SW SY SÎ SĂ
termeni gasiti: 1,105 pagina 1 din 56
si
si s.m. invar. 1 (muz.) Treaptaa┼čaptea din gamamajor─â tip. Sunetul ┼či nota corespunz─âtoare. 2 (metr.) Abreviere folosit─â pentru Sistemul Interna┼úional de unit─â┼úi de m─âsur─â.
siaiodochit─â
siaiodochită s.f. (med.) Inflamaţie a canalului excretor al unei glande salivare. sil. si-a-. pl. -e.
siaj
siaj s.n. 1 D├«r─â de spum─â l─âsat─â de o nav─â ├«n urma ei pe o mare calm─â, ├«n timpul ├«naint─ârii. Ext. D├«r─â l─âsat─â de o torpil─â ├«n urma ei. 2 Expr. A merge (sau a fi) ├«n siajul cuiva = a merge More…
sial
sial - Elem. de compunre ÔÇ×(referitor la) saliv─â", ÔÇ×salivar". ┼či sialo-. ◊ sial s.n. (geogr.) ├«nveli┼č extern al p─âm├«ntului, cu o grosime ipotetic─â de circa 100 km, More…
sialadenit─â
sialadenită s.f. (med.) Inflamaţie a unei glande salivare. sil. si-a-. pl. -e.
sialagog
sialagog, -─â adj., s.n. (med.) (Medicament) care m─âre┼čte secre┼úia salivar─â. sil. si-a . pl. -gi, -ge.
sialitizare
sialitizare s.f. (geomorf.) Proces de alterare a rocilor, caracteristic climatelor temperate moderat umede, avînd ca rezultat formarea de minerale argiloase. sil. si-a-.
sialo
sialo - v. sial-.
sialofagie
sialofagie s.f. (med.) Deglutiţie exagerată de salivă, însoţită sau nu de aerofagie, în gastropatii. sil. si-a-. pl. -ii. g.-d. -iei.
sialogen
sialogen, -ă adj. Cure provoacă salivaţia. sil. si-a-. pl. -i,-e.
sialografie
sialografie s.f. (med.) Radiografie a canalelor glandelor salivare cu ajutorul unei substanţe de contrast. sil. si-a-. pl. -ii. g.-d. -iei.
sialogram─â
sialogramă s.f. (med.) Imagine radiologică obţinută prin sialografie. sil. si-a-. pl. -e.
sialolit
sialolit s.n. (med.) Concreţiune salivară. sil. si-a-.
sialoree
sialoree s.f. (med.) Secre┼úie exagerat─â de saliv─â, ├«nt├«lnit─â ├«n cursul gravidit─â┼úii, ├«n unele boli nervoase (parkinsonism, turbare) sau provocat─â prin medicamente; ptialism. sil. si-a-; More…
sial─â
sial─â s.f. v. sfial─â.
siamang
siamang s.m. (zool) Maimu┼ú─â antropoid─â din grupul gibonilor, arboricol─â, cu blana neagr─â, cu bra┼úele foarte lungi, r─âsp├«ndit├ó ├«n p─âdurile muntoase din Indochina ┼či Sumatra (Hylobates More…
siamez
siamez, -─â. s.m., s.f, adj. 1 s.m., s.f. Persoan─â care face parte din popula┼úia de baz─â a Siamului sau este originar─â de acolo; (la pl. m) popor care s-a format, care locuie┼čte ├«n Siam; More…
siamez─â
siameză s.f. Fotoliu dublu cu spătarele îndreptate în sens opus. sil. si-a-. pl. -e.
siamoieni
siamoieni adj. pl. (înv.) Gemeni siamoieni - gemeni siamezi. sil. si-a-. /de la nm. pr. Siam, vechea denumire a Thailandei.
sibarit
sibarit, -─â adj., s.m., s.f. 1 s.m., s.f. (├«n antic.) Locuitor al ora┼čului antic Sybaris. 2 adj., s.m., s.f. Fig. (Persoan─â) care tr─âie┼čte ├«n lux, lene ┼či desfr├«u. pl. -┼úi, -te.
Dictionar explicativ roman Dex - Dictionar online al limbii romane
  Despre ÔÇó Top 10 ÔÇó Contacta┼úi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro