A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
├é ├Ä ─é ┼× ┼ó
U UB UC UD UE UF UG UH UI UJ UK UL UM UN UP UR US UT UV UX UZ U┼× U┼ó
termeni gasiti: 1,237 pagina 1 din 62
u
u s.m. invar. I 1 A dou─âzeci ┼či ┼časea liter─â a alfabetului limbii rom├óne. 2 Sunetul corespunz─âtor acestei litere (vocal─â ├«nchis─â rotunjit─â posterioar─â). 3 Semn grafic pentru aceast─â liter─â More…
ubac
ubac s.n. (geomorf.) Versant al unui munte expus spre nord, cu insola┼úie mai redus─â ┼či cu amplitudini termice mai mici.
uberal
uberal, -ă adj. Care aparţine sinului, care se referă la sîn. Fîntînă uberală = fîntînă reprezentînd o femeie (o nimfă, o silfidă etc.) din sînii căreia curge apă. pl. -ii -e.
uberos
uberos, -oas─â adj. Care este bogat ├«n lapte. Ext. Care este fertil, fecund. pl. -o┼či, -oase.
ubertate
ubertate s.f. Fertilitate, fecunditate; abundenţă.
ubichinon─â
ubichinon─â s.f. (biochim.; mai ales la pl.) Substan┼ú─â care se afl─â ├«n toate organismele vegetale ┼či animale, cu func┼úie de coenzim─â transmi┼ú─âtoare de electroni; coenzima Q. pl. -e.
ubichitate
ubichitate s.f. v. ubicuitate.
ubicuist
ubicuist, -─â adj., s.m., s.f. 1 adj. (biol.; despre plante ┼či animale) Care tr─âie┼čte ┼či se dezvolt─â la fel de bine ├«n condi┼úii de mediu foarte diferite. 2 s.m., s.f, adj. (fam.) (Individ) More…
ubicuitar
ubicuitar, -─â adj., s.m., s.f. Ubicuist. sil. -cu-i-. pl. -i, -e.
ubicuitate
ubicuitate s.f. 1 ├Änsu┼čire atribuit─â cuiva de a putea fi prezent pretutindeni (sau ├«n mai multe locuri) ├«n acela┼či timp. 2 (bis.) Atribut al lui Dumnezeu, prezent pretutindeni ├«n acela┼či More…
ubicuu
ubicuu, -u─â adj. Care se afl─â ├«n acela┼či timp ├«n dou─â sau mai multe locuri. Fig. Depistarea acestei ubicue prezen┼úe eminesciene implic─â desigur familiaritatea cu stilul marelui gazetar More…
ubicv
ubicv, -─â adj. v. ubicuu.
ubicvist
ubicvist, -─â adj., s.m., s.f. v. ubicuist.
ubicvitate
ubicvitate s.f. v. ubicuitate.
ucaz
ucaz s.n. (├«nv., pop.) Ordin, ordonan┼ú─â, decret. Fig. M─âsur─â, decizie, hot─âr├«re care nu admite discu┼úie. Familia... venea cu un ucaz: ├«n noul an ┼čcolar trebuia s─â r─âm├«n acas─â (BLA.). More…
ucede
ucede vb. II. v. ucide.
ucenic
ucenic, -─â s.m., s.f. 1 Persoan─â (t├«n─âr─â) care ├«nva┼ú─â o meserie, lucr├«nd sub ├«ndrumarea unui me┼čter sau urm├«nd o ┼čcoal─â profesional─â; (├«nv.) uceni┼ú─â. Ext. Debutant ├«ntr-o activitate (mai More…
ucenici
ucenici vb. IV. intr. A ├«nv─â┼úa o meserie lucr├«nd, activ├«nd pe l├«ng─â un me┼čter sau pe l├«ng─â o persoan─â priceput─â; a lucra, a ├«nv─â┼úa ca ucenic. Gener. A ├«nv─â┼úa ceva (de la un maestru, de la More…
ucenicie
ucenicie s.f. Faptul de a lucra ca ucenic. Starea, calitatea, ocupa┼úia de ucenic. Timpul petrecut de cineva ca ucenic. Gener. Formare, instruire a cuiva ├«ntr-un anumit domeniu. Fig. More…
ucenie
ucenie s.f. (├«nv., reg.) 1 Teorie, ├«nv─â┼ú─âtur─â. 2 Instruc┼úie ost─â┼čeasc─â, exerci┼úiu militar. pl. -ii. g. -d. -iei. ┼či ocenie, oceanie s.f.
Dictionar explicativ roman Dex - Dictionar online al limbii romane
  Despre ÔÇó Top 10 ÔÇó Contacta┼úi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro