A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Â Î Ă Ş Ţ
C C CA CD CE CF CH CI CL CN CO CR CT CU CV CY

ca

  1. ca adv., interj. A adv. I (semnifică ideea de echivalenţă între două sau mai multe elemente, evaluată sub aspectul unei potriviri oarecare a unuia faţă de altul) 1 (exprimă asemănarea dintre două sau mai multe obiecte, fiinţe, situaţii, idei, dintre modurile de acţionare, de realizare etc. a două sau a mai multor elemente privite unul in funcţie de celalalt) La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). Ei sînt oameni ca noi. (asemănarea estefăcutăpe baza unei analogii între felul de manifestare, de acţionare, de realizare etc. a unui element şi cel cunoscut la alt element) Turnurile cele-nălte Ca fantome de mari veacuri... jălesc (ALEX.). (asemănarea se referă la asocierea a două elemente diferite, apropiate sau identice, la un fel de manifestare, la un mod de acţionare, de realizare etc. comun) A venit şi el la grădină ca şi dumneavoastră (CAR.). Expr. Ca (şi) cum = (de) parcă. Il încuie repede ca şi cum ar fi prins pe cineva în el (CAR.). Ieri ca (şi) astăzi v. astăzi. Cît. Înalt ca bradul. 2 Aproape, cam, aproximativ. Cumnat mai mare, cum am zice ca şi un frate (CAR.). Expr. Ca ieri(-alal-taieri) v. ieri. Ca mîine(-poimîine) v. mîine. 3 Decît. îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata (CAR.). II 1 (se compară o noţiune cu ea însăşi) în felul..., cum e obiceiul, cum se ştie. Consoarta mea?... De! Ca muierea (CAR.). Expr. Toate ca toate (sau toatele), dar... (sau însă...) v. tot. Toate ca toate, dar... v. tot. Treacă-meargă, fie. Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede. 2 în calitate de..., fiind... Eu ca poet am totdeauna inspiraţiuni (CAR.). în loc de..., drept... Dăm ca pozitivă ştirea (CAR.). Se poate socoti ca răsplată. Expr. (fam.) Ca ce? = pentru ce?, cu ce scop? 3 Cu privire la..., în ce priveşte... Ca formă, lucrarea este bine prezentată. 4 (actualizarea în formă explicită priveşte o ilustrare a ceva printr-o exemplificare; explicativ sau enumerativ) Cum, precum, aşa, bunăoară, de exemplu. Animale sălbatice, ca: rîşi, urşi, vulpi. B interj, (reg.; mai ales după „ci" şi urmat de o interj, sau de un vb. la imper.) Ia!, ei! Ca, dă-te mai încoace şi mai spune o dată, că n-auz bine (ISP.). Ci ca, fugi şi d-ta de fereastră! (ISP.).
  2. ca conj. (urmat, cu sau fără intercalări, de „sa", introduce prop. subord. cu pred. la conjunct.) 1 (introduce prop. finale) Oamenii, strîmtoraţi, se duceau cine ştie unde... ca să mai iasă ceva parale (SADOV.). 2 (introduceprop. circ. consec.) Auzi, dar cine-i el păgînul, Ca să-mi sărute fete-n drum (COŞB.). 3 (introduce prop. sub.) Nu e destul ca o naţiune să-şi aibă loc pe harta lumii (BĂLC). 4 (introduce prop. pred.) Singurul drept ce se da ţăranului rob era ca stăpînul lui să nu-ipoată răpi după voinţă banii, vitele (BĂLC). 5 (introduce prop. atr.) Veţi crede c-aveţi dreptulşi voi ca să trăiţi (EMIN.). 6 (introduceprop. compl. dr.) Am jurat ca peste dînşii să trec falnic fără păs (EMIN.). 7 (introduceprop. compl. indir.) M-aşfi temut ca nu cumva aci, la intrare, vreun judecător aspru... să mă întrebe (ODOB.).
  DespreTop 10Contactaţi-ne inceputul paginii
© 2008 DexX.ro - Copyright XHTML | CSS Gazduire oferita de Ghesi.ro